Am plecat de la Plitvice Jezera, am depășit Rijeka și, după 250 km parcurși, ne-am cazat în Istarske Toplice (Terme Istriani). Este o stațiune balneară înconjurată de munți înalți, cu stânci abrupte și păduri de stejari. Face parte din comuna Livade situată în partea centrală a Istriei. Ne-am cazat la un hotel care avea și o bază de recuperare locomotorie. De altfel aici există izvoare de apă minerală izotermică și depozite de nămol mineral.

Deși este o stațiune mică oferă o bază largă de agrement cum ar fi piscine, sală de gimnastică, loc de joacă pentru copii, trasee de ciclism și posibilitatea de a face drumeții.

A doua zi, însorită, am plecat să vizităm stațiunea Opatija. Aveam de parcurs 50 km. Trecând munții prin tunelul Ucka, lung de 3 km, am trecut de la o zi însorită la ploaie.

Opatija, liderul destinațiilor turistice din Croația, a apărut ca localitate pe locul Bisericii „Sf. Iacob” și a proprietăților sale. Acest sfânt este patronul spiritual al localității și este sărbătorit anual în luna iulie. Opatija este situată la poalele muntelui Ucka, în golful Kvarner, la Marea Adriatică. În 1844, sub  Imperiul Austro-Ungar, a fost construită prima vilă luxoasă de vacanță, Vila Angiolina, azi Muzeul croat al turismului, urmată de hoteluri ca Hotel Kvarner și Hotel Imperial, restaurantul Kamelija, numeroase parcuri și o promenadă lungă de 12 km, Lungomare. A funcționat ca stațiune de lux pentru nobilimea austriacă și regalitate, chiar Împăratul Franz Joseph I își petrecea verile aici. În 1920 a trecut sub dominația Italiei, în 1947 a Jugoslaviei și din 1991 face parte din Croația, devenită independentă.

Anual se organizează congrese, festivaluri, expoziții, concerte, evenimente cultural și sportive astfel, pe lângă turiștii veniți în sejur la mare, este un aflux mare pentru acestea.

Vizita noastră a fost scurtă neputându-ne bucura din plin datorită ploii ce nu se oprea decât sporadic.

Am  coborât spre promenadă. În fiecare mic golfuleț erau ancorate bărci mai mici sau mai mari.

Am străbătut Parcul Central care era ca o Grădină Botanică cu vegetație exotică.

Ne-am întors în Istarske Toplice unde, fiind o zi însorită, am explorat împrejurimile. Punctul de pornire a fost hotelul. Am urcat un versant până la capătul drumului forestier. Eram înconjurate de munții înalți care creau senzația că se apropie.

În altă direcție am văzut case izolate, situate la marginea drumului ce ducea spre Livada.

Am urcat pe altă cărare, deasupra unui hotel, unde am găsit o mică grotă săpată în stâncă la baza versantului. Pe peretele muntelui era postată o pancartă care reamintea de o bătălie din 1944, dată la Sv. Stjepan, contra fasciștilor, în care au pierit ostașii brigăzii „V. Cortan”. Nu departe era o statuie cu semnificație biblică.

De la statuie pornea o cărare ce urca muntele. Am urmat-o și, urcând, am întâlnit la cotituri câte o troiță, în total 7. De sus se vedea panorama stațiunii.

Am ajuns pe un platou unde se vedeau ruinele unei bisericuțe în care era amenajat un altar.

Lateral, pe o ridicătură, se aflau câteva cruci de lemn puse în memoria celor căzuți aici.

Coborând am dat de altă cărare ce ducea la o bisericuță din piatră.

Seara, în barul hotelului, ne-a întâmpinat o atmosferă de veselie cu muzică live și dans.

Pentru iubitorii de munte și mai ales de liniște, recomand această mică stațiune.

Citește și Buzet, Croația