Acropolium sau Catedrala „Sf. Ludovic” din Cartagina, Tunisia, a fost construită sub Protectoratul francez. În 1830 beyul Hussein II, un descendent al familiei regale turcă, a cedat regelui Franței o locație în Malka, pentru a se ridica un monument religios în cinstea regelui Ludovic al XIX-lea, fost conducător de cruciade spre Mormântul Sfânt, canonizat în 1297, care a murit în Tunisia.  

Fiul consulului de la acea vreme, desemnat să-l construiască, ales ca locație dealul Byrsa și pe locul unui vechi templu dedicat zeului punic al vindecării, Ehsmun, inițial a fost ridicată o capelă provizorie și postată o cruce, prima din Tunisia acelor vremuri, apoi a fost ridicat Acropolium, în stil bizantin-maur (1884-1890).

În 1885 Vaticanul a recunoscut noua arhiepiscopie și l-a numit pe cardinalul Lavigerie, conducătorul arhiepiscopiei Alger, responsabil de întreaga zonă din Africa ocupată.

Lavigerie era fondatorul Ordinului Misionarilor Francezi „Preoții Albi” care propovăduia creștinismul în Africa. Preluând conducerea, a numit Acropolium Catedrala Romano-Catolică „Sf. Ludovic”.

După moartea sa a fost îngropat în catedrală și i s-a ridicat un monument funerar. Mulți ani mai târziu a fost mutat la Roma, în Curia Părinților Albi.

Clădirea a fost construită cu forma unei cruci latine. Fațada a fost prevăzută cu două turnuri cu cupole.

Central a fost creată o cupolă mare înconjurată de opt turnuri scurte și deasupra absidei o cupolă mai mică.

A fost dotată cu un clopot mare, cântărind 6 tone și cu un carillon cu 4 clopote.

Lateral de naos, separate prin arcade cu coloane, atât la parter cât și la etaj au fost create coridoare.

Balustradele de la etaj au fost realizate din piatră sculptată și decorată cu arabescuri.

Tavanul a fost susținut de grinzi de lemn sculptate și pictate, împodobite cu arabescuri colorate și aurite.

Ferestrele prezentau vitralii.

La parterul catedralei, în zona unde a funcționat seminarul „Preoților Albi”, în 1875 a fost inaugurat Muzeul „Sf. Ludovic” care după moartea fondatorului ordinului i-a preluat numele, Muzeul Lavigerie (1899-1954). În el au fost adunate artefactele punice, romane, bizantine, descoperite în fosta Cartagina.

După cucerirea independenței Tunisiei și semnarea protocolului cu Vaticanul (1964), clădirea, terenul și tot patrimoniul au fost preluate de stat și numele muzeului schimbat în Muzeul Național Cartagina.

Actual în Tunisia a rămas funcțională religios doar Catedrala din Tunis. Cea din Cartagina găzduiește evenimente publice și concerte de muzică clasică și tunisiană.

Citește și Excursie în Tunisia-ziua 2: Cartagina