București- Catedrala Patriarhală „Sf. Împărați Constantin și Elena”

Catedrala Patriarhală „Sf. Împărați Constantin și Elena” din București, România, se află pe Dealul Mitropoliei, lateral de Piața Unirii. Înconjurată de sediul Patriarhiei Românești, reședința Patriarhului și clopotnița, formează un complex situat pe locul unei foste mânăstiri din secolul XVII.

Biserica a fost construită de Voievodul Țării Românești Constantin Șerban Basarab (1654-1658) și soția sa Bălașa, după modelul Bisericii Mânăstirii Curtea de Argeș, unde din 1359 își avea sediul Mitropolia Ungrovlahiei, înființată de Patriarhia de Constantinopol pentru teritoriile locuite de valahii ortodocși, în 1517 mutată la Târgoviște și în 1668 la București, când biserica a devenit Catedrală Mitropolitană. Din 1990 Mitropolia Ungrovlahiei a fost denumită Mitropolia Munteniei și Dobrogei.

În decursul timpului biserica a fost avariată de cutremure, reparată de mai multe ori, forma originală fiindu-i modificată. Începând cu anul 1925 a devenit catedrală patriarhală, care și-a reprimit forma inițială în timpul restaurărilor din 1960-1962 efectuate la inițiativa patriarhului Justinian.

Deasupra bisericii se înalță 4 turle prismatice, decorate cu mici arcade, 3 situate deasupra pronaosului și una deasupra naosului.

Pridvorul, mare, e mărginit de arcade, susținute de coloane și acoperit de 3 cupole.

Deasupra ușii de intrare se află icoana „Sf. Împ. Constantin și Elena”, realizată în în timpul Voievodului Radu Leon (1664-1669), când interiorul bisericii și pridvorul au fost pictate.

Pictura deteriorându-se, între anii 1834-1839 a fot acoperită cu pictură neoclasică, cea actuală, neobizantină, fiind realizată în perioada 1932-1935.

Pronaosul e acoperit cu un tavan din lemn sculptat, susținut de 8 coloane octogonale din piatră, cu capitelurile sculptate și poleite.

În dreapta pronaosului se află mormintele patriarhilor Bisericii Ortodoxe Române Miron Cristea, Nicodim Munteanu, Iustin Moisescu şi Teoctist Arăpaşu.

Icoanele împărăteşti ale catapetesmei au fost realizate între anii 1961-1964, în atelierele Patriarhiei Române.

În biserică, în partea stângă a naosului, se păstrează raclele de argint cu moaștele câtorva sfinți. Racla cu moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou a fost adusă în 1774 de Mitropolitul Grigorie II (1760-1787) din satul Basarabi, Bulgaria. Sfântul Dimitrie cel Nou fiind ocrotitorul spiritual al oraşului Bucureşti, anual în luna octombrie are loc un pelerinaj al credincioşilor din toată ţara. Lângă ea, într-un baldachin din lemn aurit, în 2016 au fost așezate o raclă cu părți din moaștele Sf. Împ. Constantin și Elena, primite în dar de Patriarhul Teoctist de la starețul Mănăstirii Kykkos din Cipru (2002) și o raclă cu moaștele Sf. Ierarh Nectarie din Eghina.

În anii 2007-2008 clădirile complexului au fost consolidate și restaurate. Acoperișul bisericii a fost înlocuit cu unul din plumb turnat, fațadele tencuite, friza superioară a pridvorului decorată cu 24 de medalioane, lucrate în mozaic, prezentând sfinți și pictura interioară restaurată.