Bazilica Sfântul Dominic (Basilica patriarcale di San Domenico) e situată în partea sud-vestică a orașului istoric Bologna, Italia. În fața ei se întinde Piața Sf. Dominic (Piazza San Domenico), un spațiu larg pavat cu pietre de râu, pe vremuri înconjurat de zid, în care se aduna mulțimea pentru a participa la slujbe. Pe una din marginile ei se înaltă Coloana cu statuia Sf. Dominic (Collona San Domenico).

În 1632, lateral de biserică, a fost ridicată o coloană din piatră și cupru, cu statuia Madonna del Rosario, pentru a comemora sfârșitul epidemiei de ciumă (1630).

În secolul XIII, după ce Papa Honorius III a aprobat ideologia Ordinului Dominican, fondat de Dominic de Guzmán, mai mulți călugări au plecat în orașele universitare pentru a răspândi doctrina, în Bologna sosind câțiva dintre ei, împreună cu Dominic și stabilindu-se în final la Mănăstirea San Nicolò delle Vigne, situată pe locul actualei bazilici. În cadrul mânăstirii exista o biserică, formată din 2 părți, cea posterioară folosită de credincioșilor și cea dinspre absidă doar de călugări. În 1221 decedând, Dominic a fost înmormântat în spatele altarului bisericii. Până în 1251 biserica a fost extinsă, i s-a realizat fațada sobră, în partea superioară prezentând o rozetă și Papa Inocențiu IV a sfințit-o ca biserică dominicană, moment când în interior s-a postat un crucifix, care există și azi.

În decursul timpului a suferit mai multe modificări, astfel în 1313 i s-a construit clopotnița, în stil gotic, înaltă de 52 metri și prevăzută cu 5 clopote, în timp s-au adăugat pe rând capele, în secolul XVII cele 2 părți ale bisericii au fost unite și corul de lemn, scuptat în stil renascentist, mutat în spatele altarului principal. Azi bazilica prezintă 3 nave, una centrală și două laterale, numeroase capele laterale, un transept și un cor.

În secolul XV au fost construite Capelele Pepoli, Odofredo, Guidotti, de pe latura nordică. Un secol mai târziu Capela Guidotti a fost preluată de Confraternitatea Sf. Rozariu și numită Capela Rozariului. Aceștia au reconstruit altarul, în centru au postat pictura „Sf. Fecioară a Rozariului”, înconjurată de 15 panouri înfățișând cele „Cincisprezece Mistere ale Rozariului”, în secolul XVII pereții și bolta au fost pictate în frescă și în secolul XVIII s-au construit cele 2 coruri, în ele fiind postate 2 orgi, la un moment dat la cea din dreapta altarului studiind Wolfgang Amadeus Mozart, înainte de susținerea examenului la Academia Filarmonicii din Bologna.

În secolul XVI s-au construit Capelele Volta și Solimei, azi independente, fiecare împărțită în mai multe încăperi și în stânga fațadei Capela Ghisilardi, în stil renascentist, cele 4 mici capele din nava stângă au fost transformate pentru familia nobilă în a doua Capelă Pepoli (1551), apoi Capela San Domenico, din dreapta bazilicii, a fost transformată în stil baroc (1597-1605) și în centrul altarului s-a postat Chivotul San Domenico, construit în 1267 din marmură, care a fost decorat cu 6 panouri ce descriu viața sfântului. Altarul a fost decorat cu statui, cea de sus prezentându-l pe Dumnezeu ținând lumea în mâna stângă, mai jos 2 îngeri și cei 4 evangheliști, sub ei protectorii orașului Bologna. Azi în spatele chivotului se află un relicvariu din secolul XIV, în care se păstrează moaștele sfântului.  

În perioada 1728-1732 biserica a fost restaurată și modificată pentru a fi alipită de clădirile laterale ale mânăstirii, construită în secolul XIII și până în secolul XVI extinsă cu noi clădiri. În 1884 Papa Leon XIII a ridicat biserica la rangul de bazilică minoră.

Azi în cadrul mânăstirii funcționează  o Bibliotecă, în care se păstrează manuscrise vechi și un Muzeu care etalează numeroase opere de artă și obiecte religioase vechi.

Pe vremuri biserica era înconjurată de un cimitir, în care pe parcursul timpului au fost îngropate multe personalități locale, artiști, profesori, etc., cum ar fi Mormintele glosatorilor Școlii Bologneze, ale profesorilor de drept roman din Evul Mediu, Arca lui Rolandino de Passaggeri, un monument funerar construit în 1306 de Societatea Notarilor pentru fostul coleg decedat.

Mormântul Egidio Foscherari (1291)

Citește și Bologna, Italia- Biserica San Procolo