Fiind vară și dorind să scap de căldura orașului, mi-am planificat o excursie de o zi zi prin jud. Bihor, obiectivul principal fiind o cascadă din munții Pădurea Craiului., din Arad până la ea având de rulat cca. 185 kilometri. Străbătând numeroase sate și comune, traversând dealuri, o parte din munți, urmând Cheile Albioarei, cu versanții abrupți, acoperiți de vegetație, în care călătorii pot descoperi numeroase grote și peșteri neamenajate, am ajuns în satul Lorău, de unde urma să încep drumeția.

Traversând satul, cu casele răsfirate pe munte, am urmat Valea Boiului, inițial pe un drum forestier, apoi urcând și coborând o potecă prin pădure.

Cărarea s-a terminat și indicatoare nu existau… Am avut noroc să întâlnesc un cioban, cu oile la păscut, care mi-a explicat în ce direcție să o apuc. După nici 5 minute am ajuns la Cascada Boiului, capătul din amonte al văii, o cădere de apă în 2 trepte, de cca. 7 metri înălțime, la baza ei apa acumulându-se sub versant, restul curgând la vale. Anul 2024 fiind secetos, din păcate căderea de apă era sub așteptări, așa că nu am mai urcat și până la o a doua cascadă, mai mică, situată în amonte de prima, care poate era secată. Deși cascada nu a fost spectaculoasă, m-am bucurat de ieșirea în natură.

Întorcându-mă în sat, am pornit pe drumul de întoarcere acasă, pe care urma să fac 2 opriri, prima fiind în comuna Dobrești, pe teritoriul căreia se află Lacul Vida, lac artificial, întins pe 6 hectare, cu volum de 0,4 milioane metri cubi, creat pe râul Holod printr-un baraj de 70 m lungime și 10 metri înălțime, terminat în 1967, acoperind locul unde s-a aflat vechea moară a satului Luncasprie și 2 case, ale morarului și fiului său. Pentru a normaliza debitul apei în perioadele cu precipitații abundente, s-a creat un deversor în formă de pâlnie, unic în țară, care atrage mulți vizitatori, mai ales în perioadele în care, fiind plin, creează iluzia că apa se scurge în pământ, formând un vârtej, fără să aibă un capăt.

Rulând 33 kilometri spre sud-est am ajuns la Lacul Cărăsău, lac artificial, întins pe 18 hectare, creat prin construirea unui baraj pe valea Izvoarelor, afluent al râului Crișul Negru, în amonte de satul Cărăsău.

Este de fapt „o baltă pescărie”, populată cu specii de pești- caras, plătică, etc., folosită de pescarii amatori, care îi pot pescuit, bineînțeles plătind o taxă.

De acolo am luat viteză, până acasă, la Arad, având de parcurs cam 100 de kilometri.