În prima zi a excursiei prin Iordania, după ce am vizitat două obiective istorice, de la Ajloun până în capitala țării, Amman, am avut de parcurs în jur de 60 kilometri.

Hotelul Gerasa, în care eram cazată, se afla în vestul orașului, în cartierul Universitar, unul din cele 7 cartiere ale districtului Al Jubeiha.

Pentru a vedea o parte din universitate, situată în apropiere, am traversat bulevardul, pe o pasarelă metalică și m-am îndreptat spre Poarta de Nord a Universității, prin care se intra într-o zonă pietonală.

Cea mai veche universitate din Iordania, a fost fondată prin decretul dat de Regele Hussein bin Talal (în 1962). Azi cuprinde 20 de facultăți și 95 departamente.

În 1990 s-a creat prima universitate privată, Universitatea Al Ahliyya Amman, azi membră a 4 societăți universitare, pe teritoriul căreia mă aflam și eu.

Clădirile erau poziționate într-un spațiu larg, care-mi crea imaginea unui mic oraș.

Erau înconjurate de porțiuni cu copaci seculari, în unele zone cu mici parcuri.

Dorind să aflu mai multe detalii despre sistemul de învățământ, am stat de vorbă cu două studente. Acestea mi-au relatat că studenții erau împărțiți în secțiuni separate, bărbați și femei, care nu aveau voie să intre în contact, nici măcar să socializeze în pauze.

În rest cursurile, programele, etc., se desfășurau după metodele obișnuite și facultățile erau dotate cu aparatură modernă.

Prince Al Hussein Bin Abdullah II School of International Studies

Fiind un popor foarte religios, majoritatea musulmani, în campsul universitar s-a înființat Moscheea Universității (1999), una dintre cele mai mari din zonă. Pentru a se putea ruga în același timp, partea dreaptă a fost alocată bărbaților și cea stângă femeilor.

M-am întors pe bulevard și, fiind încă ziuă, m-am hotărât să explorez o parte din zonă.

În drum am trecut pe lângă Spitalul Al Essra. Nu știu dacă făcea parte dintre numeroasele spitale cu acces gratuit. Primind permisiunea regelui, nababi din țările vecine au achiziționat zone întinse ale capitalei, unde au ridicat zgârie-nori, deschis firme, fiind însă condiționați să construiască și să întrețină spitale și școli, care să fie folosite gratuit de populație.

La parterul clădirilor, care mărginesc bulevardul, am văzut numeroase magazine, restaurante, cofetării, etc., care pe mine nu mă prea pasionează.

Fiind curioasă din fire, am hotărât să părăsesc bulevardul și să explorez o parte din teritoriul situat pe deal, unul din cele 19 pe care se întinde capitala.

Așezarea a fost foarte veche, fapt atestat de situl neologic ‘Ain Ghazal, descoperit de arheologi și datat din jurul anului 7.000 î.e.n. În secolul III î.e.n., aparținând Faraonul Egiptului Ptolemeu II Philadelphus, acesta l-a reconstruit și numit Philadelphia.

Fiind cucerit de romani, a fost inclus în Decapolis, un grup de 10 orașe grecești, situate la frontiera de est a Imperiului Roman, în sudul Levantului (sec I î.e.n.-se. I e.n.), zonă care ocupă azi Iordania și câte o mică parte din Israel și Siria.

După moartea profetului Mahomed, s-a înființat Califatul Rashidun (632), care în timp a fost condus de 4 califi. Aceștia au cucerit treptat toată Peninsula Arabică, zonele de coastă ale Peninsulei Iberice, insulele Rodos și Cipru, Africa de Nord, părți din Asia Centrală și Asia de Sud, creând marele Imperiu Persan. Bizantinii fiind învinși, s-au retras și sub musulmani așezarea a fost numită Amman.

Suleiman Kayed Al Assaf Mosque (Tlaa’ Al-Ali)

Până în secolul XV Amman a trecut prin perioade de înflorire, alternând cu perioade de declin, a fost devastat de numeroase războaie și în final a fost abandonat. Abia în 1878 a fost repopulat de cerchezi, refugiați din calea otomanilor.

Treptat numărul populației a crescut, ajungând în 1909 să fie declarat municipiu și din 1921 capitala Transiordaniei, țară autonomă, desprinsă de Palestina.

Abia declarată regat, prin Tratatul de Londra (1948), au început luptele cu Israelul și în 1949 Emirul As-Sharif Abdullah bin al Husayn s-a autoproclamat Rege al Iordaniei. Țara a fost numită Regatul Hașemit al Iordaniei, căreia un an mai târziu i s-a anexat și Cisiordania.

Tot gândindu-mă la vremurile de mult apuse, am coborât dealul, îndreptându-mă spre hotel.