Geoparcul Carpaterra se întinde pe teritoriul administrativ a 8 localități din județul Brașov, ocupând o suprafață de cca. 28.000 de hectare. În cadrul lui, în zona de contact a munților Baraoltului și Harghitei cu munții Perșani, este delimitată o arie naturală protejată, începând cu anul 2005, Complexul Geologic Racoșu de Jos, întins pe 95,2 hectare, care se suprapune Sitului Natura 2000- Dealul Homoroadelor.

În cele trei cariere sunt conservate Coloanele de bazalt (cariera MTTC), Lacul de Smarald (cariera Brazi) și Vulcanul Stins (cariera Dealul Hegheș),vechi din cuaternar.

Pentru a le vizita, am achizionat biletul de intrare de la Castelul Sükösd-Bethlen (15 lei în 2022). De acolo am rulat câțiva kilometri, până la o barieră păzită, pe care am depășit-o, arătând biletul.

Mai aveam puțin până la monumentele naturii, dar am pierdut timpul pe drum, imortalizând turmele de bivoli, oi, vaci, care pășteau nestingherite.

Am ajuns pe un platou, unde am parcat în dreptul unui mic restaurant cu terasă.

De acolo m-am îndreptat spre Lacul de Smarald, situat în partea de nord-est a complexului.  S-a format după închiderea exploatării miniere la Cariera de bazalt Brazi, apa provenind din precipitații, izvoare de profunzime și din topirea zăpezii. A fost populat cu pești.

În prezent adâncimea maximă a lacului este de cca. 18 m, dar crește anual cu aproximativ 0,5-1 m, datorită dezvoltării vegetației. Timpul fiind frumos, cerul senin, am avut norocul să-i văd nuanța de smarald, care se schimbă în funcție de luminozitate.

Pe o lungime de 200 metri, cu înălțime de 50 metri, este mărginit de o parte din vulcanul bazaltic. L-am remarcat după forma scurgerilor bazaltice, situate spre baza lui.

M-am întors spre platou și m-am îndreptat spre Coloanele de Bazalt. După cca. 15 minute am ajuns în dreptul primelor formațiuni.

Exploatarea bazaltului de la Racoș a fost cea mai veche din zona munților Perșani.

A fost oprită în anii 1960, când situl a fost declarat monument al naturii, curgerile de bazalt de la Racoș fiind estimate ca aparținând perioadei de erupție din cuaternar (1,3-1,5 milioane de ani vechime).

Coloanele de bazalt au între 8 și 10 metri înălțime. Prezintă muchii ascuțite, acoperite de straturi suprapuse orizontal, descriind diferite forme geometrice.

Vulcanul Stins îl lăsasem la urmă. Se află situat pe dealul Hegheș, lateral de drumul pe care venisem și pe care urma să mă întorc. Ajungând la mașină, m-am oprit câteva minute lângă „prietenii” mei cei noi.

Cam la jumătatea drumului spre barieră, am parcat mașina și am urmat un drum lateral, apoi am urcat o potecă, până la marginea conului vulcanic.

Specialiștii afirmă că este locul unde au avut loc ultimele erupții bazaltice din munții Carpați în perioada cuaternară.

În timp lava răcindu-se, s-au format zgura, bazaltul și piatra ponce, o rocă poroasă pe care localnicii au folosit-o la construirea caselor.