Palatul Pitti din districtul Oltranno, Florența, Italia, a fost construit începând din anul 1458 pentru Luca Pitti, un bancher bogat, rival al familiei Medici. În stil renascentist timpuriu, fațada fiind realizată din blocuri mari de piatră brută. În 1549 a fost cumpărat de soția lui Cosimo I de Medici, transformat în reședința principală a familiei până, după ultimul moștenitor preluat de Casa de Lorena (sec. XVIII), extins cu 2 aripi laterale, primind forma actuală, apoi de Casa de Savoia  (sec. XIX).

În spatele palatului s-a amenajat curtea interioară Ammannati, la parterul clădirilor mărginită de logii decorate cu statui.

Posterior curtea a fost închisă printr-un un corp de clădire prevăzut cu nișe, decorate cu statui și un arc central, mărginit de coloane, prin care se ieșea spre Grădina Ducală, amenajată în spațiul rămas liber după escavarea dealului Boboli, piatra fiind folosită la construcția palatului.

Printr-un Amfiteatru, în formă de potcoavă, se accesau grădinile de pe deal, extinse și decorate în decursul timpului, azi numite azi Grădinile Boboli, pe care nu le-am putut vizita, la acea oră fiind deja închise (ora 17).

În anul 1919 Regele Victor Emmanuel III a donat palatul statului italian care l-a transformat în muzeu public, azi ocupând încăperile celor 2 etaje, cele de la primul etaj, din aripa stângă, de Galleria Palatina.

Galeria prezintă numeroase statui, colecții de pictură renascentistă și barocă, cu opere de Rafael, Tizian, Caravaggio, Rubens, Botticelli, etc.

Restul etajului e ocupat de Apartamentele Regale, remodelate și redecorate în timp, în mai multe stiluri: renascentist, baroc, rococo, neoclasic, umbertin, cu tavanele aurite prezentând basoreliefuri și picturi, dotate cu mobilier de epocă.   

Camera Nișelor (Sala delle Nicchie) a fost creată în timpul lui Cosimo I de Medici ca anticameră pentru primirea oaspeților, în nișele mari de pe pereți fiind postate 10 din cele mai prețioase sculpturi antice din colecția sa, azi putând fi văzute doar 6.  La sfârșitul secolului XVIII a fost decorată în stil neoclasic, tavanul și pereții cu motive vegetale, între nișe s-au postat panoplii de armuri, Casa de Lorena folosind-o pentru recepții și spectacole, ulterior fiind transformată în sală de mese (sec. XIX).

Sala Verde a fost creată între cele două aripi ale palatului, în cea dreaptă locuind Marii Duci și în cea stângă ceilalți membrii ai familiei. E numită după culoarea perdelelor, a tapetului de mătase și tapițeriei mobilierului, create în perioada 1854-1855.

În diferitele epoci a fost decorată cu picturi, cea de pe tavan, creată în 1682, înfățișând Pacea dintre Florența și Siena.  

În timpul Marelui Duce Ferdinand III de Toscana a devenit Cameră de Gardă, ulterior transformată în antecameră a celor din aripa de stângă.

Fosta Sală de Oaspeți din vremea lui Cosimo I de Medici a fost transformată la cererea Marelui Duce Leopold II în stil neoclasic, decorată cu stuc alb, pe fundal pastelat ocru și roz, tavanul cu basoreliefuri clasice, pereții cu pilaștri corintici, delimitând ferestrele și numeroasele oglinzi, ușile cu frontoane decorate, din tavan atârnând candelabre mari de cristal, azi numită Sala Albă (Sala Bianca). A fost folosită pentru desfășurarea de recepții oficiale, baluri și ceremonii de curte, începând din 1951 pentru prezentări de modă, prima fiind organizată de Giovanni Battista Giorgini.

La etajul al doilea, deasupra Apartamentelor Regale, în 1924 s-a inaugurat Galeria de Artă Modernă, în care sunt etalate picturi și sculpturi de la sfârșitul secolului XVIII până în secolul XX, peste 2.000 de opere, majoritatea italiene.

Palatul găzduiește și Muzeul de Porțelan, Muzeul Argintului, Muzeul Modei și Costumelor, în care sunt etalate cca. 6.000 de piese de îmbrăcăminte și accesorii din secolele XVI-XX și, în fostul Cazinou din Grădinile Boboli, Muzeul Trăsurilor.

Citește și Florența, Italia- de la palatul Pitti, prin orașul istoric, spre gară