Parcul Guell din Barcelona, Spania

Parcul Guell face parte din patrimoniul Mondial UNESCO din 1984. La sfârșitul secolului al XIX-lea contele Eusebi Guell a planificat să construiască pe dealul Muntanya Pelada (Muntele Pleșuv) din Barcelona, azi Muntanya del Caramel, o zonă rezidențială formată din 60 de locuințe de lux situate într-un parc natural care avea să fie amenajat ca o grădină englezească. El s-a mutat în singura casă de țară existentă acolo, Casa Muntaner de Dalt (Larrard House), pe care a transformat-o în 1906 în casă obișnuită. Proiectul i-a fost dat arhitectului Antoni Gaudi, parcul a fost construit pe aproximativ 17 hectare, între anii 1900-1914, dar zona rezidențială nu a fost finalizată, doar încă două case au fost ridicate. Una dintre ele, destinată a fi casă de spectacole,  neputând fi vândută, a cumpărat-o Gaudi și s-a mutat în ea cu familia sa. În 1923 parcul a fost preluat de Primăria Barcelonei și în 1926 a fost deschis ca parc municipal public.

Am urcat pe străduțele înguste situate pe acel deal și ne-am dat seama că eram aproape de intrarea în parc datorită unui zid din piatră, interesant construit, care avea deasupra un brâu de ceramică colorată.

27

Parcul putea fi vizitat liber dar, pentru zonele cu structuri arhitecturale deosebite, simbolice, din 2013 s-a impus o taxă de intrare, astfel ne-am îndreptat spre casa de bilete.

29

Nu ne-am întors spre intrarea principală ci am urcat prin parc, pe aleile pline cu verdeață și flori de toate soiurile care, deși era februarie, erau înflorite. În fața noastră a apărut un „zid” format din coloane alăturate ce păreau a fi trunchiuri de copaci cu cuiburi de păsări în ramificații.

35fbmw

Între ele se delimita un spațiu liber a cărui tavan cu arcade, neuniform în interior, susținea o parte din terasarea dealului.

41 fbmw

Am urcat pe o alee flancată de coloane pe care se aflau plante care parcă ar fi crescut acolo.

45

De pe un mic balconaș am văzut panorama orașului.

Portocalii încărcați se îmbinau cu structurile construite de om într-un tot unitar.

48 fbmw

Am ajuns la Casa Marti Trias e Domenech. Numele provine de la avocatul care a cumpărat terenul și a construit vila în 1902.

46 Casa Marti Trias e Domenech

Ne-am rătăcit și nu am găsit traseul pentru a urca în vârful dealului, unde a fost construit Monumentul Golgota sau Dealul din trei cruci, de unde se vede panorama întregului oraș. Am coborât spre terasă trecând pe alei flancate cu verdeață și palmieri înfloriți.

Știam că în parc trăiau o serie de păsări ca vulturul Șerpar, colibri, papagali, etc. Ne-am întâlnit și noi cu unele dintre ele. În marginea terasei dinspre deal și-au făcut cuiburi porumbeii.

În palmierii numeroși erau gălăgioșii papagali care nu se fereau de mulțimea de turiști.

54 a

Printr-un punct de control al biletelor am intrat în terasa principală și am călcat pe nisipul fin prin care, în perioadele cu ploaie, apa se filtrează și coboară în rezervoare subterane.  Marginea ei, de forma unui șarpe mare, îndreptată spre intrarea în parc, era înconjurată de o bancă acoperită cu cioburi de faianță colorată și prevăzută cu mici umflături, pentru a se usca rapid. S-a folosit stilul Trencadis, un tip de mozaic utilizat în modernismul catalan, în care se foloseau cioburi de ceramică și gresie. Desingul a fost făcut în parte de Gaudi și în parte de Josep Maria Jujol.

Într-o parte a terasei am văzut o clădire roșie, casa în care a locuit Gaudi între anii 1906-1925, „La Torre Rosa”. A fost transformată în Muzeul Casei Gaudi în 1963 și, în 1969, declarată monument istoric artistic de interes național. În interior se puteau vedea obiecte de mobilier și alte obiecte construite de arhitect.

58

Am ieșit din terasă tot căutând o cale de acces spre vârful dealului. Nu a fost să o găsim. În schimb am străbătut, dus-întors, un „tunel”, Colonnaded, construit pentru a susține peretele dealului și a transmite greutatea unor coloane înclinate.

64

De acolo ne-am dat seama cum terasa era deasupra unei săli cu coloane dorice, care o susțineau și prin care se scurgea apa în rezervoarele subterane cu capacitatea de aproximativ 1200 metri cubi.

66

Sala Hipostila era formată din 86 de coloane din piatră gri, cu înălțimea de 6 metri. Partea inferioară era acoperită cu ceramică albă. Coloanele au fost construite puțin înclinate pentru a rezista mai mult la susținerea terasei. Între ele s-au construit grinzi din beton armat. La începutul sec. XX sala a funcționat ca o piață de apă, pe peretele dinspre munte existând o fântână. Ulterior vânzarea a fost interzisă cu motivația că apa nu era potabilă.

Pe tavanul sălii se aflau mozaicuri cu gresie, unele cu diferite semnificații dintre care se remarcau Soarele și Luna.

Vizita noastră se apropia de sfârșit. De o parte și de alta coborau scări flancate de ziduri decorate în același stil folosit în tot parcul.

72

În partea superioară se afla o fântână cu blazonul catalan, sub ea era așezată o salamandră mare acoperită de mozaic din ceramică.

71 fantana dragonului

La intrarea în parc, care pentru noi a fost ieșirea, se găseau două pavilioane care duceau cu gândul la povestea Hansel și Gretel. Una, cu acoperișul ca o ciupercă, semăna cu o turtă dulce cu scorțișoară, decorată cu bomboane colorate. Era Casa vrăjitoarei și în ea funcționa o sală de expoziții și sediul paznicilor parcului.

24 parc Guell, casa vrajitoarei

Cealaltă, ridicată sub forma unui mic castel, cu un turn înalt și subțire, smălțuit, pe care se afla o cruce, era Casa copiilor. Avea destinația de magazin de suveniruri.

76

În speranța reîntoarcerii, la revedere curiozități artistice !

25a

 

 

Mânăstirile Hodoș-Bodrog și Bezdin din județul Arad

A venit primăvara, iar pe mine și pe Carmen – prietena mea din copilărie – ne-a mânat dorul de excursii nu departe de Arad, să vedem 2 Mânăstiri. Astfel, am urcat în mașină și am parcurs 15 km spre comuna Zădăreni, am urmat indicatorul la dreapta și, după câțiva kilometri, am ajuns la Mânăstirea Hodoș-Bodrog. Spre surprinderea noastră, având în vedere câte pelerinaje și sărbători religioase au loc aici, am găsit marea parcare goală, chiar dacă era o zi de vineri. Bineînțeles că ne-am bucurat, pentru că asta ne dădea posibilitatea să studiem în voie, în liniște, tot ce era de văzut.

Am intrat prin poarta frumos decorată pe interior cu picturi biblice.

Hodoș-Bodrog este cea mai veche mânăstire ortodoxă din România, atestată din 1177. Istoricii locali o încadrează din sec. XI, prin existența unor călugări greci aici. Mânăstirea cuprinde Biserica veche și Biserica nouă (construită în a doua jumătate a sec. XIV), chiliile călugărilor și un muzeu.

Prima pe care am văzut-o a fost Biserica  veche, despre care circulă diferite legende. Se spune că a fost ridicată pe acest loc – Bodrog,  cuvânt care are și înțelesul –„bod” = „împunsătură” și „rog” = „corn”. În acest loc un taur „încăpățânat”, pe nume Hodoș, scurma neîntrerupt. Asculta doar de văcăriță, dar, într-o zi, a împuns-o cu coarnele și a ucis-o. Astfel, țăranii i-au curmat și lui zilele. Curioși să vadă ce găsea taurul în acel loc au decoperit o icoană cu Fecioara Maria și Pruncul Isus, iar, lângă ea, o căldare cu galbeni. Astfel, din acei galbeni, pe acel loc, au ridicat o mânăstire – Hodoș-Bodrog. Dar galbenii s-au terminat înainte a fi tencuită toată și cu orice material au încercat, acesta nu a rămas pe zid.

Ocolind biserica pentru a intra, pe zid am observat o inimă și lângă ea un mormânt.

14

Aveam să aflăm că este vorba despre o altă legendă. Mama unui călugăr din Mânăstire nu era de acord cu alegerea făcută de acesta de a se călugări. După multe discuții, el a negat-o ca a mai fi mama sa. Mama l-a blestemat ca atunci când va muri să nu-l primească pământul. După înmormântarea acestuia se pare că sicriul ieșea mereu la suprafață. Inima de pe zid reprezintă inima mamei îndurerate.

În interiorul bisericii, deasupra porții, se păstrează craniul acelui taur, iar în biserică icoana Maicii Domnului, „făcătoare de minuni”.

Am mers să vedem și zidul neterminat, aflat spre curtea mânăstirii, unde se află și paracliserul (foișorul pentru slujbe religioase).

După aceea am vizitat Biserica nouă.

29fbmw gA

Înainte de a pleca am avut norocul să găsim un călugăr care a deschis pentru noi muzeul. Acesta conține obiecte de cult vechi.

Ne-am întors apoi la Zădăreni și am continuat drumul prin Felnac, Secusigiu, până în satul Munar, de unde un indicator ne-a trimis la dreapta 5 km, pe un drum destul de rezonabil, spre Mânăstirea Bezdin.

Aceasta este situată nu departe de malul drept al râului Mureș. Numele ei vine de la pârâul Bezdin care curge printre numeroase mlaștini cu vegetație și populate cu numeroase specii de animale.

Este una dintre cele 5 mânăstiri sârbești din România, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. A fost înființată în 1539, la inițiativa unui localnic, Iovan Iaksici, care a participat financiar împreună cu alți localnici. Acesta s-a mutat și a locuit împreună cu familia în Mânăstire. Era o mânăstire cu călugări devotați care nu au părăsit-o nici în timpul ocupației otomane a Banatului, când a fost incendiată. Pentru a putea ține slujbele, călugării au construit o Biserică de lemn, iar ulterior s-a construit una din cărămidă.

9g A

În sec. XVIII s-a adăugat o clădire mare, cu zeci de chilii, deși au trăit doar 16  călugări acolo.

8 gfbmw A

În zilele noastre, mânăstirea a fost lăsată de izbeliște; e locuită doar de o măicuță care primește uneori ajutor de la localnici.

22 Mânăstirea Bezdin A

Nu am întâlnit-o pe aceasta, dar în schimb ne-a întâmpinat un pui de pisică curios și prietenos.

În mânăstire se află Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului și moaștele Sf. Kiril.

La plecare am remarcat și paznicii, 2 câini legați în lanțuri lungi, pașnici pe timpul zilei, ce parcă așteptau hrană și apă de la cineva ?

5

Citește și Pecica

Domeniul Lupaș, județul Arad

Am plecat din Arad, într-o dimineață de septembrie, în căutarea unui castel despre care auzisem multe, dar nu-l văzusem. În județul Arad, la 15 km spre Oradea, depășind localitatea Zimand Cuz, am găsit un semn minuscul care indica la stânga Domeniul Lupaș.

Fostul castel Kintzig, care pe vremea comunismului a fost, după 1950, sediul CAP Scânteia, azi este transformat în locație pentru evenimente.

2 săli de mese

23

4

În 1093, un baron de origine austriacă a construit acest castel, în stil secession. Se spune că urma să se căsătorească și l-a făcut cadou logodnicei sale. Castelul e decorat cu elemente de artă populară maghiară; e prevăzut cu vitralii la ferestre.

38 castel

39

40bun

Pentru destinația actuală a fost construită o bisericuță în care se oficiază nunți, botezuri etc.; există de asemenea mai multe săli de masă.

6 biserica

33

Castelul e înconjurat de un parc cu specii rare de plante, arbori (tisa, stejari de peste 300 ani), livezi de pomi fructiferi, în care s-au amenajat locuri pentru diverse animale (struți, emu, fazani, porumbei, lebede, iepuri etc.).

Cu regret a trebuit să părăsim această oază de liniște, căci era o zi caniculară și doream să ne întoarcem acasă. Trebuie să menționez totuși că liniștea e doar în timpul săptămânii, pentru că în weekend se desfășoară de regulă nunți.

Am decis totuși să ne întoarcem pe altă rută. După 15 km, am ajuns în orașul Sântana unde ne-am oprit pentru câteva fotografii cu parcul central și bisericile de lângă el.

47

Biserica ortodoxă ”Nașterea Maicii Domnului”:

45 Sântana ortodoxa

Biserica romano-catolică ”Sf. Ana”:

43 Sântana catolica

Cu părere de rău, am fugit de caniculă direct acasă, la Arad. Vom reveni altădată pentru a putea vizita acest oraș.

Citește și Comunele Livada, Zimandu Nou și Șimand, județul Arad